Hai Echipa!!!!!

Maine dis de dimineata in loc sa dormim asa cum e obiceiul in weekend dupa o saptamana grea petrecuta la scoala,eu impreuna cu colegii mei din  echipa de hanball al liceului Bicaz,dintre care cei mai multi imi sunt si colegi de clasa,cum ar fii Stefan Grigorescu,Gaina  Sorin,Onu  Alexandru si Catarau Andrei,dar sa nu uitam si de Mihnea,Adrian,Stefan si Ionut.

Vom participa la Olimpiada pe licee,pe care o asteptam inca de cand s-a terminat editia trecuta,in principiu credem in noi,si speram cu totii sa avem o zi cat mai buna,si sa ne tina picioarele,ca restul vine de la sine.

P.S. Bafta Noua

Anunțuri

08.02.2012

Azi se implinesc 3 ani de la moartea handbalistului Marian Cozma.A fost o moarte stupida,deoarece el nu a facut nimic.Condoliante familiei inca o data.

SI NU TE VOM UITA NICIODATA!!!!

Manchester United…(partea a6a)

Recorduri ale echipei

  • Cele mai multe goluri intr-un meci: 6 George Best vs. Northampton Town, 7 februarie 1970
  • Cel mai rapid gol: 15 secunde Ryan Giggs vs. Southampton, Premier League, 18 noiembrie 1995

Victorii

  • Cea mai mare victorie: 10–0 vs. Anderlecht, preliminariile Cupei Campionilor Europeni, runda a doua, 26 septembrie 1956
  • Cea mai mare victorie în campionat: 10–1 vs. Wolverhampton Wanderers, First Division, 15 octombrie 1892
  • Cea mai mare victorie în Premier League: 9–0 vs. Ipswich Town, 4 martie 1995
  • Cea mai mare victorie în Cupa Angliei: 8–0 vs. Yeovil Town, 12 februarie 1949
  • Cea mai mare victorie în cupele europene: 10–0 vs. Anderlecht, preliminariile Cupei Campionilor Europeni, runda a doua, 26 septembrie 1956
  • Cea mai mare victorie acasă: 10–0 vs. Anderlecht, preliminariile Cupei Campionilor Europeni, runda a doua, 26 septembrie 1956
  • Cea mai mare victorie în deplasare: 8–1 vs. Nottingham Forest, 6 februarie 1999
  • Cea mai mare victorie în Liga Campionilor: 7-1 vs. AS Roma, 10 aprilie 2007

Goluri

  • Cele mai multe goluri înscrise într-un sezon de campionat: 103 – 1956–57, 1958–59
  • Cele mai multe goluri înscrise într-un sezon de Premier League: 97 – 1999–2000
  • Cele mai puține goluri înscrise într-un sezon: 36 – 1893–94
  • Cele mai multe goluri primite într-un sezon de campionat: 115 – 1930–31
  • Cele mai puține goluri primite într-un sezon de campionat: 22 – 2007–08

Puncte

  • Cele mai multe puncte într-un sezon:
Două puncte pentru victorie: 64 în 42 de meciuri, First Division, 1956-1957
Trei puncte pentru victorie:

92 în 42 de meciuri, Premier League, 1993–1994
91 în 38 de meciuri, Premier League, 1999–2000
  • Cele mai puține puncte într-un sezon:
Două puncte pentru victorie:

22 în 42 de meciuri, First Division,1930–1931
14 în 30 de meciuri, First Division, 1893–1894
Trei puncte pentru victorie:48 în 38 de meciuri, First Division, 1989–1990

Victorii/egaluri/înfrângeri într-un sezon

  • Cele mai multe victorii într-un sezon: 28 – 1905–06, 1956–57, 1999–2000, 2006–07, 2008–09
  • Cele mai multe egaluri într-un sezon: 18 – 1980–81
  • Cele mai multe înfrângeri într-un sezon: 27 – 1930–31
  • Cele mai puține victorii într-un sezon: 6 – 1892–93, 1893–94
  • Cele mai puține egaluri într-un sezon: 2 – 1893–94
  • Cele mai puține înfrângeri într-un sezon: 3 – 1998–99, 1999–2000

Spectatori

  • Cel mai mare număr de spectatori acasă: 82,771 vs. Bradford Park Avenue A.F.C. pe Maine Road,Cupa Angliei, 29 ianuarie 1949
  • Cel mai mare număr de spectatori pe Old Trafford: 76,098 vs. Blackburn Rovers, 31 martie 2007
  • Cel mai mare număr de spectatori în deplasare: 135,000 vs. Real Madrid, Cupa Campionilor Europeni, 11 aprilie 1957
  • Cel mai mic număr de spectatori după război: 8,456 vs. Stoke City pe Maine Road,Prima Ligă (First Division), 5 februarie 1947
  • Cele mai mari încasări din bilete: 576,494 vs. Southampton, Cupa Angliei, 11 martie 1996

Palmares

Primul trofeu câștigat de Manchester United a fost Manchester Cup, care a fost câștigată de Newton Heat în 1886.În 1908 clubul a câștigat primul campionat, iar în anul următor a câștigat pentru prima dată Cupa FA. Anii ’90 au fost cea mai de succes perioadă din istoria clubului: cinci titluri de campioni, patru Cupe ale Angliei, o cupă a Ligii Angliei, cinci Supercupe ale Angliei (Charity Shields)- una împărțitǎ cu Liverpool, o Liga Campionilor, o Cupa Cupelor, o Supercupa Europei și o Cupa Intercontinentală.

Clubul deține recordul celor mai multe Cupe ale Angliei câștigate, 11 la număr, și recordul pentru cele mai multe apariții în finala acestei competiții, de 18 ori.Manchester United și Liverpool au câștigat fiecare numărul record de 18 titluri de campionă, dar Manchester United deține recordul pentru cele mai multe titluri Premier League – 11, și a fost primul club din Anglia care a câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1968.

Ultimul trofeu câștigat este Supercupa Angliei (Charity Shields) în august 2010 împotriva lui Chelsea FC.

Singurul trofeu major pe care Manchester United nu l-a câștigat niciodată este UEFA Europa League,în ciuda faptului că echipa a ajuns în sferturile de finală ale competiției în ediția 1984-1985 și în semifinalele competiției care a precedat Cupa UEFA, Cupa Orașelor Târguri, în sezonul 1964-1965.

Trofee naționale

Campionat

  • Premier League: 11
    • 1992–1993, 1993–1994, 1995–1996, 1996–1997, 1998–1999, 1999–2000, 2000–2001, 2002–2003, 2006–2007, 2007–2008, 2008–2009, 2010-2011
  • First Division: 7
    • 1907–1908, 1910–1911, 1951–1952, 1955–1956, 1956–1957, 1964–1965, 1966–1967
  • Second Division: 2
    • 1935–1936, 1974–1975

Cupe

  • Cupa Angliei: 11
    • 1908–1909, 1947–1948, 1962–1963, 1976–1977, 1982–1983, 1984–1985, 1989–1990, 1993–1994, 1995–1996, 1998–1999, 2003–2004
  • Cupa Ligii Angliei/League Cup: 4
    • 1991–1992, 2005–2006, 2008–2009, 2009–2010
  • Supercupa Angliei/FA Charity/Community Shield: 18 (14 singuri, 4 împărțite)
    • 1908, 1911, 1952, 1956, 1957, 1965*, 1967*, 1977*, 1983, 1990*, 1993, 1994, 1996, 1997, 2003, 2007, 2008, 2010 (* codeținători)

Trofee europene

  • Cupa Campionilor Europeni / Liga Campionilor: 3
    • 1967–1968, 1998–1999, 2007–2008
  • Cupa Cupelor UEFA: 1
    • 1990–1991
  • Supercupa Europei: 1
    • 1991

Trofee internaționale

  • Cupa Intercontinentală: 1
    • 1999
  • Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA: 1
    • 2008

Manchester United…(partea a5a)

Meciuri jucate pentru club

  • Cel mai tânăr titular în prima echipă: David Gaskell – 16 ani, 19 zile (împotriva lui Manchester City, Supercupa Angliei, 24 octombrie 1956)
  • Cel mai bătrân titular în prima echipă: Billy Meredith – 46 ani, 281 zile (împotriva lui Derby County, First Division, 7 mai 1921)
  • Cel mai bătrân jucător în prima echipă după Al II-lea Război Mondial: Edwin van der Sar – 40 ani, 15 zile (împotriva lui Aston Villa, Premier League, 13 November 2010)[35]
  • Cele mai multe prezențe consecutive în campionat: 206 – Steve Coppell, 15 ianuarie 1977 – 7 noiembrie 1981
  • Cea mai scurtă prezență: 80 secunde – Nick Culkin vs. Arsenal, Premier League, 22 august 1999
  • Cele mai multe meciuri jucate pentru club:
# Nume Carieră Meciuri Goluri
1  Țara Galilor Ryan Giggs 1991 – prezent 800 142
2 Anglia Sir Bobby Charlton 1956 – 1973 759 249
3 Anglia Bill Foulkes 1952 – 1970 688 9
4 Anglia Paul Scholes 1994 – prezent 548 138
5 Anglia Gary Neville 1992 – prezent 540 7
6 Anglia Alex Stepney 1966 – 1978 539 2
7 Irlanda Irlanda Tony Dunne 1960 – 1973 535 2
8 Irlanda Irlanda Denis Irwin 1990 – 2002 529 33
9 Anglia Joe Spence 1919 – 1933 510 168
10 Scoția Arthur Albiston 1974 – 1988 485 7

Golgheterii clubului

  • Cele mai multe goluri înscrise într-un sezon în toate competițiile: 46 – Denis Law, 1963–1964
  • Cele mai multe goluri înscrise într-un sezon în campionat: 32 – Dennis Viollet, Division 1, 1959–1960
  • Cele mai multe goluri înscrise într-un sezon în campionat (38 de meciuri): 31 – Cristiano Ronaldo, Premier League, 2007–2008
  • Golgheterul clubului cu cele mai puține goluri înscrise într-un sezon în campionat: 6
    • Bobby Charlton, 1972–1973
    • Sammy McIlroy, 1973–1974
  • Cele mai multe goluri înscrise într-un meci: 6
    • Harold Halse vs. Swindon Town, 25 septembrie 1911
    • George Best vs. Northampton Town, 7 februarie 1970
  • Goluri înscrise în meciuri consecutive din campionat: 10 meciuri consecutive – Ruud van Nistelrooy, 22 martie 2003 – 23 august 2003
  • Cel mai rapid gol: 15 secunde – Ryan Giggs vs. Southampton, Premier League, 18 noiembrie 1995
  • Cel mai rapid hat-trick: 4 minute – Ernie Goldthorpe vs. Notts County, Second Division, 10 februarie 1923
  • Cele mai rapide patru goluri: 13 minute – Ole Gunnar Solskjær vs. Nottingham Forest, Premier League, 6 februarie 1999
  • Cele mai multe hat-trick-uri: 18 – Denis Law (3 noiembrie 1962 – 17 aprilie 1971)
  • Golgheterii all-time:
Nume Perioadă Campionat Cupa Angliei League Cu Europa Altele Total Goluri pe meci
1 Anglia Bobby Charlton 1956–1973 199 (606) 19 (79) 7 (24) 22 (45) 2 (5) 249 (759) 0.328
2 Scoția Denis Law 1962–1973 171 (309) 34 (46) 3 (11) 28 (33) 1 (5) 237 (404) 0.587
3 Anglia Jack Rowley 1937–1955 182 (380) 26 (42) 0 (0) 0 (0) 3 (2) 211 (424) 0.498
4 Anglia Dennis Viollet 1952–1962 159 (259) 5 (18) 1 (2) 13 (12) 1 (2) 179 (293) 0.611
4 Irlanda de Nord George Best 1963–1974 137 (361) 21 (46) 9 (25) 11 (34) 1 (4) 179 (470) 0.381
6 Anglia Joe Spence 1919–1933 158 (481) 10 (29) 0 (0) 0 (0) 0 (0) 168 (510) 0.329
7 Țara Galilor Mark Hughes 1983–1986
1988–1995
120 (345) 17 (46) 16 (38) 9 (33) 1 (5) 163 (467) 0.349
8 Țara Galilor Ryan Giggs 1991–prezent 109 (596) 10 (65) 9 (36) 27 (132) 1 (18) 156 (847) 0.184
9 Olanda Ruud van Nistelrooy 2001–2006 95 (150) 14 (14) 2 (6) 38 (47) 1 (2) 150 (219) 0.684
9 Anglia Paul Scholes 1994–prezent 102 (456) 13 (41) 9 (21) 26 (124) 0 (15) 150 (657) 0.228
Numai în meciurile oficiale, aparițiile inclusiv din postul de rezervă sunt în paranteză.

Fotbalistul european al anului (Balonul de Aur)

Următorii jucători au câștigat „Balonul de Aur” în timp ce evoluau pentru Manchester United

  • Scoția Denis Law – 1964
  • Anglia Bobby Charlton – 1966
  • Irlanda de Nord George Best – 1968
  • Portugalia Cristiano Ronaldo – 2008

Gheata de Aur

Următorii jucători au câștigat „Gheata de Aur” în timp ce evoluau pentru Manchester United

  • Portugalia Cristiano Ronaldo – 2008

UEFA – Cel mai bun jucător de club

Următorii jucători au câștigat titlul de „UEFA – Cel mai bun jucător de club” în timp ce evoluau pentru Manchester United

  • Anglia David Beckham – 1999
  • Portugalia Cristiano Ronaldo – 2008

FIFA – Jucătorul anului

Următorii jucători au câștigat titlul „FIFA – Jucătorul anului” în timp ce evoluau pentru Manchester United

  • Portugalia Cristiano Ronaldo – 2008

Istoria managerilor

  • Primul manager full-time: Jack Robson – Robson a fost manager la Manchester United 6 ani și zece luni, începând cu 28 decembrie 1914 până în octombrie 1921 când s-a retras din cauza pneumoniei.
  • Cel mai longeviv manager din punct de vedre al perioadei de timp: Matt Busby – 24 de ani și 338 de zile în două mandate din 1945 până în 1969 și din 1970 până în 1971
  • Cel mai longeviv manager din punct de vedre al numărului de meciuri: Alex Ferguson – 1,352 meciuri (din noiembrie 1986 până în prezent)
Data Nume Note
1878-1892 Necunoscut
1892-1900 Anglia A. H. Albut
1900-1903 Anglia James West
1903-1912 Anglia J. Ernest Mangnall
1912-1914 Anglia John Bentley
1914-1922 Anglia Jack Robson
1922-1926 Scoția John Chapman Primul manager din afara Angliei
1926-1927 Anglia Lal Hilditch
1927-1931 Anglia Herbert Bamlett
1931-1932 Anglia Walter Crickmer
1932-1937 Scoția Scott Duncan
1937-1945 Anglia Walter Crickmer
1945-1969 Scoția Sir Matt Busby Primul manager de după război
1969-1970 Anglia Wilf McGuinness
1970-1971 Scoția Matt Busby
1971-1972 Irlanda Irlanda Frank O’Farrell Primul manager din afara Regatului Unit
1972-1977 Scoția Tommy Docherty
1977-1981 Anglia Dave Sexton
1981-1986 Anglia Ron Atkinson
1986-prezent Scoția Sir Alex Ferguson Managerul cu cele mai multe trofee câștigate


Manchester United (partea a2a)

Anii Busby (1945-1969)

În 1945 Matt Busby a devenit noul antrenor al lui Manchester United. A pus atunci niște condiții nemaiauzite, cerând să alcătuiască el echipa, să aleagă jucătorii pe care dorește să fie semnați de club, precum și să conducă sesiunile de antrenament. Refuzase postul de antrenor oferit de Liverpool F.C., deoarece conducătorii de acolo considerau că toate îndatoririle de mai sus reveneau directorilor. Primul nume nou adus de Busby nu a fost un jucător, ci un antrenor secund, fostul fotbalist Jimmy Murphy. Riscul pe care și-l asumase Manchester a meritat, deoarece echipa a terminat pe locul 2 în ligă în 1947, 1948 și 1949, și a câștigat Cupa FA în 1948, parțial mulțumită unui „trio” local format din Stan Pearson, Jack Rowley și Charlie Mitten (Rowley și Pearson au marcat în finala din 1948, precum și mijlocașul Allenby Chilton.)

Charlie Mitten plecase în Columbia în căutarea unui salariu mai bun, dar restul echipei lui United a reușit să câștige titlul în 1952. Busby însă știa că echipele de fotbal au nevoie de mai mult decât experiență, așa că promova tineri de câte ori avea ocazia. La început, jucători tineri precum Roger Byrne, Bill Foulkes, Mark Jones sau Dennis Viollet, au avut nevoie de timp pentru a se integra în echipă, care a terminat doar pe locul 8 în 1953, dar în 1956 Manchester United a câștigat din nou titlul de campioană, cu o vârstă medie a echipei de 22 de ani, marcând în total 103 goluri. Strategia de promovare a tinerilor a devenit o constantă a perioadelor de mari succese ale clubului (mijlocul anilor ‘1950, a doua jumătate a anilor ‘1960, anii ‘1990). Gașca de tineri ai lui Busby a primit porecla Busby Babes, cireașa de pe tort fiind aripa Duncan Edwards. Băiatul din Dudley, West Midlands, și-a făcut debutul la Manchester pe când avea doar 16 ani, în 1953. S-a spus despre Edwards că poate juca oriunde în teren, și mulți dintre cei care l-au văzut jucând l-au considerat cel mai mare jucător din istorie. În sezonul următor, 1956-57, United a câștigat din nou campionatul și a ajuns în finala Cupei FA, unde a pierdut în fața celor de la Aston Villa. A devenit de asemenea prima echipă din Anglia care a participat în Cupa Campionilor Europeni, după ce Asociația de Fotbal îi interzise lui Chelsea F.C. același lucru cu un an în urmă. Manchester a ajuns în semifinala competiției, unde a fost eliminată de Real Madrid. În drumul lor spre semifinale, United a câștigat un meci la o diferență de scor care este considerată recordul ei în toate competițiile, un 10-0 în fața belgienilor de la Anderlechtpe Maine Road.

S-a întâmplat o tragedie în sezonul următor, când avionul care transporta echipa acasă după un meci de cupă europeană, s-a prăbușit în timp ce încerca să decoleze după o pauză de realimentare în München. În urma dezastrului aerian de la München, din 6 februarie 1958, au murit opt fotbaliști : Geoff Bent, Roger Byrne, Eddie Colman, Duncan Edwards, Mark Jones, David Pegg, Tommy Taylor și Liam „Billy” Whelan, precum și alți 15 pasageri, printre care angajații lui United Walter Crickmer, Bert Whalley și Tom Curry.

Au avut loc două încercări nereușite de decolare înainte de a treia fatală, care a fost cauzată de o acumulare de noroi la capătul pistei, care a încetinit avionul până la o viteză insuficientă pentru decolare. Avionul a derapat de pe pista sa de decolare, trecând printr-un gard și lovindu-se de o casă neocupată. Portarul lui Manchester, Harry Gregg, a rămas conștient după coliziune, și, cu riscul ca avionul să explodeze din secundă în secundă, i-a prins pe Bobby Charlton (care debutase pentru Manchester cu 18 luni înainte) și pe Dennis Viollet de talie și i-a târât până într-o zonă unde nu mai era pericol. Șapte jucători ai lui United au murit pe loc, în timp ce Duncan Edwards a murit două săptămâni mai târziu la spital. Extrema dreaptă Johnny Berry a supraviețuit de asemenea accidentului, dar rănile provocate i-au pus capăt carierei de fotbalist. Doctorii din München nu își făceau mari speranțe în ceea ce-l privea pe Matt Busby, căruia i s-a ținut și o slujbă, dar acesta și-a revenit miraculos, și a plecat din spital după două luni petrecute acolo.

Au existat zvonuri că echipa se va retrage din toate competițiile, dar Jimmy Murphy i-a luat locul lui Busby în timpul în care acesta a fost în convalescență, iar United a jucat cu o echipă improvizată. În ciuda accidentului, au atins finala Cupei FA în 1958, pierzând cu Bolton Wanderers. La sfârșitul sezonului, UEFA i-a oferit Asociației de Fotbal din Anglia posibilitatea de a-i înscrie atât pe Manchester United, cât și pe campionii Wolverhampton Wanderers în sezonul 1958-59 al Cupei Campionilor Europeni, ca omagiu adus victimelor, dar FA a refuzat. United a pus serioase probleme lui Wolverhampton în sezonul următor, terminând pe un meritoriu loc 2.

Busby a reconstruit echipa pe parcursul anilor ‘1960, aducând jucători precum Denis Law și Pat Crerand, ocupându-se în același timp de noua generație de la echipa sa de tineret. Probabil cel mai faimos dintre acei tineri era un jucător născut în Belfast, pe nume George Best. Best era un atlet înnăscut, dar principala sa calitate era un control fin al balonului. Viteza sa îi permitea să treacă rapid prin orice breșă în defensiva adversă, indiferent cât de mică. Echipa a câștigat din nou Cupa FA în 1963, cu toate că terminase pe 19 în campionat. Acel trofeu pare să îi fi revigorat pe jucători, care au terminat pe locul 2 în 1964, și pe locul 1 în 1965 și 1967. Manchester United a câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1968, învingând Benfica lui Eusébio cu 4-1 în finală, devenind astfel prima echipă din Anglia care câștiga competiția. Din acea echipă a lui United făceau parte trei jucători desemnați Fotbalistul European al Anului : Bobby Charlton, Denis Law și George Best. Matt Busby a demisionat în 1969, fiind înlocuit de antrenorul echipei de rezerve, fost jucător la United, Wilf McGuinness Manchester United este sponsorizata de Aig si de Vodafone.

        O placă de la stadionul Old Trafford, în amintirea jucătorilor decedaţi în Dezastrul aerian de la München.

1969-1986

Stema lui Manchester United în anii ‘1960 şi începutul anilor ‘1970.

United s-a străduit să găsească un înlocuitor pe măsura lui Busby, și echipa a suferit sub conducerea lui Wilf McGuinness în sezonul 1969-70, terminând pe locul 8. În urma unui început slab de sezon 1970-71, McGuinness a fost retrimis la echipa de rezerve, și Busby a fost convins să se întoarcă la echipă, dar numai pentru șase luni. Rezultatele s-au îmbunătățit sub conducerea lui Busby, dar acesta a plecat definitiv de la echipă în vara lui 1971. Între timp, United pierduse jucători valoroși precum Nobby Stiles sau Pat Crerand.

În ciuda unei încercări de a-l semna pe antrenorul care câștigase CCE cu Celtic, Jock Stein, cu care de altfel United a avut un contract verbal, înlocuitorul lui Busby a fost până la urmă Frank O’Farrell. Cu toate acestea, precum McGuinness, O’Farrell a rămas doar 18 luni la echipă, diferența fiind că O’Farrell a încercat să aducă noi talente la echipă, precum Martin Buchan de la Aberdeen F.C. în schimbul a 125.000 de lire sterline. Tommy Docherty a fost numit antrenor la sfârșitul lui 1972. Docherty, sau the Doc („Doctorul”), a salvat-o pe United de la retrogradare în acel sezon, dar aceasta a venit în 1974, pe când Charlton, Best și Law părăsiseră deja echipa. Denis Law s-a transferat la Manchester City în 1973, marcând un gol despre care s-a spus că a dus la retrogradarea lui United, așa că a refuzat politicos să serbeze golul. Jucători precum Lou Macari, Stewart Houston sau Brian Greenhoff au fost aduși pentru a-i înlocui pe cei trei granzi, dar nu au făcut față pe deplin așteptărilor.

Echipa a promovat din chiar prima încercare, cu tânărul Steve Coppell, adus de la Tranmere Rovers, făcându-și debutul către sfârșitul sezonului. United a ajuns în finala Cupei FA în 1976, dar a fost învinsă în finală de Southampton. A ajuns din nou în finală în 1977, de această dată învingând-o pe Liverpool cu 2-1. În ciuda acestui succes și a popularității sale printre suporteri, Doherty a fost demis la scurt timp după finală, după ce s-a aflat că avusese o aventură cu soția fizioterapeutului.

Dave Sexton l-a înlocuit pe Doherty ca antrenor în vara lui 1977, adoptând un stil de joc mai defensiv. Acest stil nu s-a bucurat de simpatie în cadrul suporterilor, care erau obișnuiți cu jocul ofensiv al lui Busby și Doherty. Transferurile importante din era Sexton i-au inclus pe Joe Jordan, Gordon McQueen, Gary Bailey și Ray Wilkins, dar United nu a putut ieși din mediocritatea jumătății clasamentului, terminând pe locul 2 o singură dată și ajungând în finala Cupei FA într-o singură ocazie, în care a fost înfrântă de Arsenal. Din cauza acestei secete, Sexton a fost demis în 1981, chiar dacă învinsese în ultimele șapte partide.

A fost înlocuit de boemul Ron Atkinson, a cărui personalitate extrovertită se reflecta în stilul de antrenorat. A doborât în scurt timp recordul de transferuri aducându-l pe Bryan Robson de la vechiul său club, West Bromwich Albion F.C.. Robson avea să fie numit cel mai bun mijlocaș al lui United de la Duncan Edwards încoace. Echipa lui Atkinson cuprindea noi achiziții precum Jesper Olsen, Paul McGrath sau Gordon Strachan, alături de tinerii Norman Whiteside și Mark Hughes. United a câștigat Cupa FA de două ori în trei ani, în 1983 și 1985, și era considerată favorită la câștigarea sezonului 1985-86, după ce debutase cu o serie de zece victorii consecutive, având zece puncte avans față de rivali în octombrie. Echipa a avut însă o cădere de formă, și a terminat sezonul pe locul patru. Forma slabă s-a prelungit până în sezonul următor, și cu United apropiindu-se de zona retrogradării în noiembrie 1986, Atkinson a fost demis.

Manchester United Fc….Glory Red Devils(prima parte)

In momentul de fata dupa parerea mea aceasta echipa este cea mai buna din lume,se pisa chiar si pe amaratii aia de la barcelona,care sunt atat de pupati in fund de toata lumea.Asa ca am decis sa scriu istoria acestui club titrat care joaca un fotbal foarte fascinant.GLORIE ETERNA MANCHESTER  UNITED!!!!!!

Manchester United, pe scurt Man Utd, este un club profesionist de fotbal din Manchester, Anglia care evoluează în Premier League. Este este unul dintre cele mai populare cluburi din lume, cu peste 50 de milioane de fan; asistența medie la meciurile echipei a fost cea mai mare între echipele englezești, cu șase excepții, din sezonul 1964-1965 încoace. Foundat ca Newton Heath LYR Football Club în 1878, și-a schimbat numele în Manchester United în 1902 și s-a mutat pe Old Trafford în 1910.

În 1968, sub conducerea lui Matt Busby, Manchester United a fost prima echipă engleză caree a câștigat CupaCampionilor Europeni, la zece ani după Accidentul aviatic de la München în care și-au pierdut viața opt jucători. Antrenorul actual, Alex Ferguson, este cel mai de succes antrenor din istoria fotbalului englez, având în palmares 26 de trofee majore de când a fost instalat în funcția de antrenor în noiembrie 1986.

Este printre cele mai de succes cluburi din Anglia: pe parcursul a 20 de ani (din sezonul 1986-1987), a câștigat 18 trofee importante, mai mult decât oricare alt club din Premier League.Începând cu sezonul 1986-1987 , Manchester United a câștigat de nouă ori Premier League, o dată Liga Campionilor, o dată Cupa UEFA, cinci FA Cup și două Cupe ale Ligii.. Sunt campionii en-titre ai Angliei, și au câștigat până acum 16 titluri de campioană. În 1968, au devenit prima echipă din Anglia care a câștigat Cupa Campionilor Europeni, învingând pe Benfica în finală; au câștigat Liga Campionilor în 1999. Dețin recordul de Cupe FA câștigate, cu 11 trofee.

Din a doua jumătate a anilor ‘1990, clubul a fost unul din cele mai bogate din lume, și până de curând a avut cele mai mari beneficii dintre toate cluburile din lume, câțiva ani consecutiv. Din 2007, clubul este pe locul 4 în lume în ceea ce privește încasările, dar rămâne cel mai rentabil club de fotbal. Manchester United rămâne și cel mai scump club din lume. Manchester United este membru fondator al grupului „G-14” de cluburi europene de top.

Căpitanul este Gary Neville, care l-a înlocuit pe irlandezul Roy Keane în noiembrie 2005.

Istoria timpurie (1878-1945)

Un grafic care ilustrează progresul echipei Manchester United în sistemul de ligă de fotbal din Anglia din sezonul 1892–93 până în 2007–08

Clubul a fost fondat cu numele Newton Heath L&YR F.C. în 1878, ca echipa de muncitori de la depozitul Lancashire and Yorkshire Railway din Newton Heath. Inițial a jucat meciuri împotriva altor departamente și companii de cale ferată, iar pe 20 noiembrie 1880 a jucat primul meci oficial, în care au fost învinși de echipa de rezerve a celor de la Bolton Wanderers cu 6-0, purtând culorile companiei de cale ferată, verde și auriu.

Au jucat pe un teren improvizat din North Road, aproape de situl viitoarei stații de tren Manchester Piccadilly, timp de 15 ani, înainte să se mute pe stadionul Bank Street din orașul apropiat Clayton, în 1893. Clubul intrase în liga de fotbal cu un an înainte, începând să rupă legăturile cu depozitul de cale ferată, devenind până la urma:( companie independentă, numind un secretar al clubului și renunțând la partea cu L&YR din nume, pentru a deveni Newton Heath F.C.. La scurt timp după, în 1902, clubul s-a aflat aproape de faliment, cu datorii de £2,670 – echivalent a 210,000 de lire sterline în 2011. Terenul lor din Bank Street a fost chiar închis prin ordin judecătoresc.

Chiar înainte de a fi desființat cu totul, clubul a beneficiat de investițiile importante ale lui John Henry Davies, managing director la Manchester Breweries. Legenda spune că Harry Stafford, căpitanul echipei, își prezenta câinele St.Bernard premiat, într-o încercare de strângere de fonduri pentru club, când Davies l-a întrerupt fiindcă voia să îi cumpere câinele. Stafford nu a acceptat, dar a putut să-l convingă pe Davies să investească la club și să devină președintele lui. S-a decis că era necesară schimbarea numelui pentru a reflecta începutul unui drum nou pentru club. Manchester Central și Manchester Celtic au fost printre numele propuse, înainte ca Louis Rocca, un tânăr imigrant din Italia, să spună „Domnilor, de ce să nu ne numim Manchester United ?” Numele a prins, și Manchester United a luat ființă oficial pe 26 aprilie 1902. Davies a considerat că e cazul să fie schimbate și culorile clubului, renunțându-se la verde-auriu și adoptându-se culorile alb și roșu.

Ernest Mangnall a fost numit secretarul clubului, după ce James West a demis din funcția de antrenor pe 28 septembrie 1902. Lui Mangnall i s-a cerut să promoveze clubul în prima divizie, și a fost foarte aproape să reușească din prima încercare, terminând pe 5 în a doua divizie. Mangnall a decis că era necesar să se aducă jucători noi la echipă, și a optat pentru nume ca Harry Moger pe postul de portar, Dick Duckworth în linia de mijloc și John Picken în atac. Dar a fost un alt mijlocaș, Charlie Roberts, cel care avea să producă cel mai mare impact. A costat clubul 750 de lire sterline, pe atunci un record, fiind adus de la Grimsby Town F.C. în aprilie 1904, și a ajutat echipa să termine pe locul 3 în sezonul 1903-1904, la doar un punct de al doilea loc care aducea promovarea.

Nu a durat mult până când clubul a obținut promovarea în prima divizie, pentru prima dată cu noul nume, terminând pe locul 2 în a doua divizie în sezonul 1905-06. A urmat un sezon de consolidare, echipa terminând pe locul 8, înainte să câștige primul său titlu de campioană în 1908. Între timp, Manchester City era supusă unor investigații privind acordarea de salarii peste limita impusă de regulamentul FA jucătorilor săi. A primit atunci o amendă de 250 de lire sterline, și li s-a interzis la numai puțin de 18 fotbaliști să mai joace pentru City. Manchester United a speculat rapid situația, aducându-i pe Billy Meredith („Magicianul galez”) și Sandy Turnbull, printre alții. Jucătorii nou veniți n-au primit drept de joc până în ziua de Anul Nou 1907, așa că au contribuit în sezonul 1907-08 la câștigarea titlului. În acel sezon Manchester United a început bine campionatul, câștigând cu 2-1 în fața celor de la Sheffield United, prima victorie dintr-o serie de zece consecutive. În ciuda unui sfârșit de sezon mai puțin fast, United și-a menținut poziția din clasament, terminând sezonul cu nouă puncte în fața echipei de pe locul 2, Aston Villa.

Sezonul următor a început bine pentru Manchester, care a câștigat primul Charity Shield, din istorie, și s-a terminat tot bine, cu câștigarea primului trofeu de Cupă FA din istoria clubului, punând bazele actualului record de trofee de Cupă FA. Precum în campania precedentă, Turnbull și Meredith au fost instrumentali în jocul echipei, Turnbull de altfel marcând de altfel golul victoriei în finala Cupei FA. Clubul a trebuit să aștepte doi ani până să atingă noi performanțe, câștigând al doilea titlu din istorie în sezonul 1910-1911. Între timp, echipa se mutase pe stadionul Old Trafford. Primul meci disputat acolo datează din 19 februarie 1910, în compania lui Liverpool, o înfrângere surprinzătoare cu 3-4, după ce United a condus cu 3-0. În sezonul 1911-12 echipa nu a câștigat nimic, iar antrenorul Mangnall s-a mutat la Manchester City după zece ani la United, acesta fiind și începutul unei perioade de 41 de ani fără titlu câștigat pentru United, cea mai lungă de până acum.

În următorii zece ani clubul a intrat treptat în declin, fiind chiar retrogradat în divizia secundă în 1922. Au promovat din nou în 1925, dar s-au zbătut undeva la mijlocul clasamentului, până la retrogradarea din 1931. În cei opt ani de dinainte de cel de-al doilea război mondial, clubul nu s-a bucurat de constanță, ajungând pe locul 20 în a doua divizie în 1934, cea mai proastă clasare din istoria clubului. Au promovat și au fost din nou retrogradați pentru ultima dată, înainte să promoveze în penultimul sezon de dinainte de cel de-al doilea război mondial. Și-au asigurat participarea în prima divizie după terminarea războiului, ocupând locul 14 în sezonul 1938-1939.

                                                        ManUnited sezonul 1905-1906

Sfarsitul Turului Frantei:D

Dupa 3 saptamani de chin pentru rutieri in turul frantei,azi venit si ziua de final,etapa cu numarul 21 s-a desfasurat azi,a fost scurta masurand doar 95 km intre Créteil – Paris.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Castigatorul Turului a fost Australianul Cadel Evans,pe locul doi Luxemburghezul Andy Schleck,iar locul 3 fratele lui Andy,Frank Schelck.Etapa de azi a fost castigata de  sprinterul Mark Cavendish.Tricourile au fost si ele impartite:

Tricoul Galben este cel al Castigatorului Turului si este cel mai important tricou,care in acest an a fost Cadel Evans(BMC Racing Team)😀

Tricoul Verde desemneaza cel mai bun sprinter care a fost Mark Cavendish (HTC Team)😉

Tricoul Alb se acorda celui mai bun tanar ciclist din turul frantei,anul acesta a fost Pierre Rolland (Europcar Team)😛

Tricaou Alb cu buline Rosii se acorda celui mai bun catarator(alpinist pe sosea),castigatorul acestui tricou fiind Samuel Sanchez (Euskaltel-Euskadi)🙂

P.S. Si anul acesta a fost un tur frumos,a castigat cel mai bun,acum asteptam si celelalte tururi.

Sa auzim numai de bine😉