Miscarea legionara din romania

Legiunea Arhanghelului Mihail, numită pe scurt Mişcarea Legionară, a fost o organizaţie înfiinţată în România interbelică, la 24 iunie 1927 de Corneliu Zelea Codreanu, ca o legiune paramilitară teroristă de orientare naţionalistă-fascistă, creată după modelul organizaţiilor naziste SA şi SS, cu un caracter mistic-religios, violent anticomunist, antisemit şi antimasonic.

În anul 1930 Corneliu Zelea Codreanu a decis să fondeze o formă de partid politic, o organizaţie anexă a Mişcării Legionare, intitulată Garda de Fier, ca umbrelă politică cu intenţia să cuprindă şi alte partide sau grupări, indiferent de adversităţile politice, şi menită să lupte împotriva expansiunii comunismului din URSS. Garda de Fier nu a avut program politic oficial. În cuvintele lui Corneliu Zelea-Codreanu, „ţara aceasta piere din lipsă de oameni, nu din lipsă de programe.

Membrii ML purtau uniforme asemănătoare cu cele militare, de culoare verde, ca simbol al reînnoirii, de unde şi denumirea cămăşile verzi, şi se salutau folosind salutul fascist (reactualizarea mussoliniană, apoi nazistă a salutului roman). Principalul simbol al mişcării a fost crucea triplă, reprezentând o reţea de zăbrele de închisoare ca simbol al martiriului, denumitǎ „crucea arhanghelului Mihail”.

Specificul ML faţă de alte mişcări fasciste ori fascistoide europene, cu care a avut în comun recurgerea la terorism, violenţă şi asasinat politic, consta în importanţa pe care o acorda religiei creştine ordodoxe. Majoritatea susţinătorilor mişcării erau studenţi şi ţărani. Cu Zelea Codreanu ca lider carismatic, Legiunea s-a făcut cunoscută pentru propaganda sa de succes, inclusiv o utilizare bună a spectacolului. Prin marşuri, procesiuni religioase, miracole, imnuri patriotice, muncă voluntară şi campanii cu caracter obştesc în zonele rurale, Legiunea îşi făcea cunoscută filosofia, care includea anticomunismul, antisemitismul, antiliberalismul, antiparlamentarismul şi se prezenta ca alternativă la celelalte partide, dispreţuite ca formaţiuni politice corupte şi clientelare.

Aidoma altor mişcări europene fascistoide contemporane, ML era antisemită şi susţinea teza existenţei unei „agresiuni rabinice împotriva lumii creştine”, care ar fi luat forme precum: francmasoneria, freudianismul, ateismul, marxismul, bolşevismul, războiul civil din Spania. Din punctul de vedere al membrilor mişcării, scopul acestor idei ar fi fost subminarea societăţii şi a naţiunii.

La 10 decembrie 1933, prim-ministrul liberal Ion Gheorghe Duca a scos Garda de Fier în afara legii. Membrii Gărzii au ripostat la 29 decembrie prin asasinarea premierului Duca în gara din Sinaia.

În alegerile din 1937, Legiunea a fost al treilea partid după Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional-Ţărănesc, obţinând 15,5% din sufragii. Regele Carol al II-lea, care se opunea legionarilor, i-a ţinut în afara guvernului până la aducerea la putere a generalului Ion Antonescu, la 5 septembrie 1940.
Codreanu a fost arestat, închis în aprilie 1938 şi în luna noiembrie a aceluiaşi an, în timpul înscenării unei încercări de evadare, împreună cu un număr de legionari, a fost ucis de jandarmi (strangulat).În martie 1939, Armand Călinescu a format un guvern nou. La 21 septembrie 1939 a fost asasinat în Bucureşti de un comando de legionari, potrivit declaraţiilor legionare, ca act de răzbunare pentru moartea lui Codreanu.
România a fost obligată să cedeze teritorii în urma pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939. Pe baza acestui aranjament germano-sovietic, URSS a transmis un ultimatum României cerând cedarea imediată a Basarabiei, Bucovinei şi Herţei. La 4 septembrie 1940, sub presiunea opiniei publice (marea demonstraţie de la Bucureşti manipulată de agitatori legionari), regele Carol al II-lea l-a chemat la putere pe generalul Ion Antonescu, aflat în domiciliu forţat la o mănăstire, cu condiţia să formeze un guvern de uniune naţională. Legiunea a încheiat o alianţă cu Antonescu, formând un guvern al aşa-zisului „statului naţional legionar”. Partidele politice istorice au refuzat să participe oficial la guvernare alături de legionari (la procesul său, în 1946, Antonescu a declarat că guvernul de uniune naţională nu a fost creat din cauza „poltroneriei” liderilor politici).
A doua zi după formarea guvernului, Antonescu a cerut şi a obţinut anularea constituţiei şi a Parlamentului, apoi, printr-un puci reuşit, l-a forţat pe Carol al II-lea al României să abdice în favoarea fiului său, voievodul Mihai (17 ani).

Ajunsă la putere, Legiunea a aplicat legi antisemite dure şi jaful organizat al avutului minorităţii evreieşti, însoţit de arestări samavolnice, schingiuiri şi asasinate şi a început o campanie de asasinate politice a altor cetăţeni români, neevrei. Asasinatele legionare au afectat circa 2/3 români şi 1/3 evrei, dar, comparativ cu procentul evreilor din totalul populaţiei române, legionarii au ucis circa 20 de evrei la fiecare neevreu. Membrii Gărzii de Fier au pus la cale cel mai mare pogrom din istoria Munteniei, în care au fost ucişi peste o sută de evrei, iar zeci dintre aceştia au fost atârnaţi în cârlige la abator şi mutilaţi. Carnajul de la abator a fost negat de autori negaţionişti ca înscenare pusă la cale de Eugen Cristescu – şeful Serviciului Secret în timpul guvernării Antonescu.
64 foşti demnitari români au fost asasinaţi de Poliţia Legionară în penitenciarul de la Jilava, iar Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu au fost torturaţi şi asasinaţi fără să fi fost arestaţi. Deoarece printre asasinaţii la Jilava se găseau şi adversari ai lui Antonescu (Mihail Moruzov ş.a.) şi deşi a fost informat despre ceea ce se pregătea (de Cristescu ş. a.), Antonescu a preferat să închidă ochii, pentru ca ulterior să declanşeze procesul legionarilor participanţi la masacru. De menţionat că în subsolul peniteciarului erau numeroşi deţinuţi comunişti, aflaţi şi ei în arest preventiv, dar care nu au fost afectaţi de comandoul legionar.

În ianuarie 1941, Horia Sima şi legionarii au declanşat o lovitură de stat, un război civil, împotriva lui Antonescu şi a armatei române. Antonescu a reuşit să învingă în trei zile rebeliunea legionară, Legiunea fiind înlăturată de la guvernare. Hitler l-a sprijinit pe Antonescu, de la care se aştepta să atragă şi să conducă România în războiul antisovietic, păstrându-i pe legionari ca pe o contrapondere, ca pe o ameninţare menită să-i asigure fidelitatea conducătorului. Horia Sima şi alţi fruntaşi legionari s-au refugiat în Germania (unde au fost cazaţi în lagărele de concentrare Buchenwald, Dachau şi Rostock, având însă o libertate de mişcare relativă).

“Despre Corneliu Zelea Codreanu si Legiunea Arhanghelului Mihail, istoricii nostri mai vechi sau unii mai noi au avut grija sa denatureze adevarul. Au facut-o cu un scop: generatiile care le-au urmat(sau vor urma) sa nu stie adevarata istorie a romanilor. Nu s-a scris “fara ura si partinire”, asa cum ar trebui sa o faca adevaratii istorici.”
(Parintele Iustin Parvu)

              Proiect realizat de:

Grigorescu Stefan
Soltanescu Dragos
Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s